Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, i-a transmis premierului Ilie Bolojan,la o întrunire a Asociației Comunelor din România la care acesta a fost prezent, că reforma acestuia a pornit greșit, dar și că nu va rămâne în istorie ca un prim-ministru reformator dacă satul românesc este slăbit.
Mariana Gâju a luat cuvântul, marți, 10 februarie, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România, eveniment la care a fost prezent și Ilie Bolojan.
„Domnule prim-ministru, în calitate de prim-vicepreședinte al Asociației Comunelor din România, am participat la mai multe întâlniri de consultare, inclusiv cu dumneavoastră și cu alți miniștri, de-a lungul guvernărilor. Am fost uneori invitați, am prezentat documente, propuneri și soluții. Nu am venit niciodată la București cu mâna întinsă, așa cum suntem uneori percepuți, ca să cerem salarii. Nu pentru asta suntem aici, domnule prim-ministru. Nu pentru creșterea salariilor sau pensiilor primarilor, ci, în principal, pentru investiții. Tocmai de aceea primul coleg care a luat cuvântul a vorbit despre investiții”, a spus Mariana Gâju.
Ea a cerut continuarea programului „Anghel Saligny”.
”Pe noi ne interesează să continuați Programul „Anghel Saligny”, să promovați proiecte de modernizare a drumurilor comunale, pentru că în acele comune și sate răsfirate pe munți și văi se află cea mai mare avere a României. Nu marginalizați aceste comunități. Nu încercați să desființați comunele și comunitățile de locuitori. Nu încercați să reduceți personalul unei primării care administrează 38.000 de hectare și 12 sate. Am aflat că există chiar și comune cu 38 de sate. Credeți-ne, domnule prim-ministru, reforma pe care doriți să o faceți, pornind de la taxele și impozitele locale majorate, a pornit greșit”, a afirmat Marian Gâju.
Ea a abordat și subiectul taxelor locale.
„Când am auzit aseară declarația dumneavoastră că primarii sunt cei care au stabilit creșterea taxelor și impozitelor, nu știam ce să mai spunem cetățenilor. Vorbeam despre legea care a impus aceste majorări și obligația noastră de a adopta hotărârile de consiliu local într-un termen foarte scurt. A trebuit să mergem în fața cetățenilor și să le explicăm aceste creșteri. Eu am vorbit despre o creștere de 6%, dar au fost colegi care au fost obligați să adopte majorări de 100% sau 150%. Iar acum primarii sunt acuzați că ei au majorat taxele? Nu există așa ceva. Cu astfel de declarații, ne puneți pe toți într-o situație imposibilă în fața cetățenilor. De ce, domnule prim-ministru? Ce am făcut noi greșit? Am început, ca și dumneavoastră, cu demnitate, să accesăm fonduri de pre-aderare și apoi fonduri europene. Am lucrat în funcție de finanțările disponibile și am respectat condițiile impuse, uneori mai dure decât cele ale Comisiei Europene. Ne-am concentrat de două ori mai mult pentru a duce la bun sfârșit proiectele europene. Prin dorința de a elimina anumite structuri sau atribuții, transmiteți ideea că primăriile comunelor nu sunt capabile să implementeze fonduri europene și că trebuie subordonate municipiilor sau orașelor. Este o abordare greșită” – Mariana Gâju.
Primarul din Cumpăna a adus în discuție și salarizarea funcționarilor publici.
„Există și o problemă majoră legată de salarizarea funcționarilor publici. Eu astăzi sunt primar, mâine pot să nu mai fiu. Comuna Cumpăna rămâne însă acolo. Funcționarii publici sunt cei care duc proiectele mai departe. Dar când la Consiliul Județean salariile sunt cu 3.000 de lei mai mari, funcționarii bine pregătiți pleacă imediat, iar noi pierdem oameni valoroși din cauza unei grile de salarizare incorecte.
Domnule prim-ministru, nu noi am propus măsurile care vizează desființarea educației din satul românesc. Nu noi am cerut comasarea școlilor sau grădinițelor. Nu se poate ca grădinițe cu 198, 168 sau 112 copii să fie comasate administrativ cu un liceu care are peste 1.500 de elevi. Am spus aceste lucruri în discuțiile cu dumneavoastră și le repet și astăzi.
În afară de educație, am ridicat de nenumărate ori problema cheltuielilor de bază care revin administrației locale: transportul elevilor, microbuze, personal auxiliar, paza șc olară, concursuri pentru elevi, analize medicale pentru preșcolari. De ce sunt lăsate toate aceste responsabilități pe umerii primăriilor? Ne-am străduit să construim spații pentru educație, dar fiecare copil, indiferent dacă trăiește într-o comună mare sau într-una mică, are aceleași drepturi”, a precizat Mariana Gâju.
Ea i-a transmis lui Bolojan că nu va rămâne în istorie ca un prim-ministru reformator dacă satul românesc este slăbit.
„Nu veți rămâne în istorie ca un prim-ministru reformator dacă satul românesc este slăbit. Ați rămas în istorie ca primar al municipiului Oradea și tocmai de aceea vă cerem să vă bazați pe primarii comunelor.
În satele României lipsesc medicii, asistenții medicali școlari și consilierii școlari. Direcțiile de sănătate publică au putut angaja astfel de specialiști în mediul urban, trebuie să existe soluții și pentru comune. Există exemple europene care au păstrat satul ca temelie a statului.
Nu am venit la București din plăcere, ci pentru că este nevoie de dialog. Dacă nu luați în considerare punctele de vedere ale partidelor din coaliție și ale structurilor asociative ale administrației locale, riscați să luați decizii rupte de realitatea din teritoriu.
Vă rugăm să vă aplecați mai atent asupra agriculturii românești. România a fost grânarul Europei. Trebuie să decidem dacă vrem să reconstruim acest rol sau să îl pierdem definitiv.
De asemenea, solicităm revenirea asupra măsurilor care afectează persoanele cu dizabilități. Nimeni nu are dreptul să elimine facilitățile fiscale pentru această categorie socială vulnerabilă. Dacă există abuzuri, ele trebuie corectate prin controale și reglementări, nu prin sancționarea tuturor beneficiarilor” – Mariana Gâju.
Be the first to comment